DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE


Proiectul iniţial de reabilitare a Pieţei Cetăţii a fost elaborat pe baza documentelor de arhivă(documente şi relevee), a informaţiilor oferite de literatura de specialitate şi prevedea marcarea în plan a conturului bisericii Sf. Ştefan pe baza releveului realizat după 1770 de Johan Caspar Husel Mauer Balliehr, menţinerea arborilor şi gazonarea laturii nordice a pieţii. Latura sudică urma să fie alocată circulaţiei pietonale şi accesului la cele biserici de pe această latură a pieţei: biserica romano-catolică Sf. Treime şi biserica ortodoxă Sf. Nicolae. De asemenea, proiectul prevedea şi edificarea unor construcţii, aproximativ pe axul central al pieţei: două fântâni şi un punct de informare.

Săpăturile arheologice preventive de la Baia Mare Piaţa Cetăţii/Ţintirim au dus la identificarea pe teren a celor două biserici situate în imediata vecinătate a bisericii Sf. Ştefan: biserica Sf. Ecaterina (Sz. Katalin) şi Sf. Martin (Sz. Márton). Din datele arheologice şi istorice-documentare pe care le deţineam până la momentul săpăturilor rezulta că biserica Sf. Martin era situată în colţul sud-estic al Pieţii Cetăţii şi a fost distrusă la începutul secolului XVIII când s-a construit peste ea biserica iezuită Sf. Treime. Săpăturile au relevat faptul că aceasta din urmă a fost construită în cel mai bun caz doar peste latura sudică a bisericii Sf. Martin. Despre locaţia bisericii Sf. Ecaterina se cunoştea doar faptul că se afla în vecinătatea celor două biserici menţionate anterior şi a fost demolată în anul 1724. Săpăturile au pus în evidenţă atât locaţia ei cât şi o parte din planimetria ei.
Toate aceste noi informaţii privind bisericile Sf. Ecaterina şi Sf. Martin au determinat Primăria municipiului Baia Mare să solicite schimbarea proiectului iniţial şi să pună în evidenţă ruinele celor două monumente descoperite. În acest sens Primăria Baia Mare a alocat fondurile necesare continuării cercetărilor arheologice în vederea dezvelirii în intregime a celor două bisericii.
Săpăturile la biserica gotică Sf. Ştefan au pus în evidenţă faptul că dimensiunile şi planimetria bisericii nu sunt asemănătoare decât în parte cu cele de pe planurile realizate de-a lungul timpului. Acest fapt a dus la extinderea cercetărilor arheologice şi în acest perimetru, fondurile fiind asigurate de Primaria Baia Mare şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. Au fost dezvelite fundaţiile, parţial elevaţiile pilonilor centrali, două niveluri de călcare/pardoseli, unul realizat din dale de piatră, iar celalat din cărămizi dreptunghiulare, fundaţia mesei altar, fundaţia estică a absidei altarului, partea nordică a portalului vestic de acces în biserică; de asemnea au fost relevate elevaţiile porticului sudic, respectiv nordic, inclusiv joncţiunile cu nava bisericii, a fost descoperită scara elicoidală din colţul sud-estic al navei bisericii, prezentă doar în acuarela din 1842 a lui Zsigmond Törökfalvi Papp şi omisă în releveele din arhivă. A fost documentată şi capela adosată porticului sudic în secolul al XVII lea, când Biserica Sfântul Stefan era parţial în ruină.
La săpăturile executate în zona Punctului de informare, nu a fost dezvelit material patrimonial imobil relevant ca urmare, s-a eliberat certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru această zonă.

Aceste descoperiri arheologice, deosebit de valoroase pentru trecutul comunităţii băimărene, au pus într-o cu totul altă lumină cunoştinţele existente despre spaţiul central al oraşului medieval Baia Mare, crucial pentru cunoaşterea istoriei urbane.
Ţinând cont de aspectele mentionate mai sus, s-a impus necesitatea punerii în valoare a vestigiilor istorice descoperite, şi modificarea proiectului iniţial.

În cursul cercetărilor arheologice au fost descoperite peste 600 de morminte de înhumaţie. În cele mai multe situaţii defuncţii sunt orientaţii vest-sud-vest – est-nord-est (capul dispus la vest-sud-vest şi picioarele la est-nord-est ), foarte rar vest-est sau est-nord-est – vest-nord-vest. Defuncţii au fost depuşi pe spate, cu mâinile aşezate împreunat puţin deasupra bazinului sau, în mai puţine cazuri, cu mâinile pe lângă corp. În cazul gropii comune lucrurile stau cu totul diferit aici defuncţii au fost aruncaţi unul peste altul în diferite poziţii fără să se ţină seama de tradiţia creştină.
Numeroasele suprapuneri de morminte au făcut foarte greu observabile gropile mormintelor, atunci când acest lucru a fost posibil s-a constat faptul că acestea erau dreptunghiulare. De asemenea, în unele cazuri, au fost surprinse părţi din sicriile de lemn, în alte situaţii prezenţa acestora o putem presupune datorită cuielor şi piroanelor de fier descoperite în preajma defuncţilor.
Inventarul mormintelor este extrem de sărăcăcios, în foarte cazuri au fost găsite obiecte ce-i însoţeau pe morţi în lumea de dincolo. O monedă mică de argint aşezată pe ochiul unui copil şi câteva accesorii vestimentare (agăţători de mici dimensiuni) corodate, probabil din bronz.
Spre deosebire de mormintele obişnuite în groapa comună defuncţii sunt însoţiţi de mai multe obiecte între care se remarcă o verighetă întreagă de bronz sau argint cu conţinut mare de cupru, şi mai multe piese de port (agăţători pentru prinderea hainelor etc.).
În interiorul bisericilor Sf. Ştefan şi Sf. Ecaterina au fost descoperite câteva cripte de piatră sau zidite din cărămizi, toate având interiorul răvăşit, fără inventar funerar.

Sf. Ecaterina
Fundaţia nordică, contrafortul din colţul nord-vestic şi nivelul de călcare din biserica Sf. Ecaterina

Fundaţia sudică şi contrafortul din colţul sud-vestic al bisericii Sf. Ecaterina

Biserica Sf. Martin – fundaţia, elevaţia şi construcţia din lemne de la baza fundaţiei

Biserica Sf. Ştefan - fundaţia unui altar sau a letnerului de pe latura sudică a navei

Biserica Sf. Ştefan - fundaţia mesei altar

Biserica Sf. Ştefan – nivel de călcare din dale de piatră de carieră

Biserica Sf. Ştefan  - pilonul vestic

Biserica Sf. Ştefan  - pilonul estic

Biserica Sf. Ştefan - porticul sudic

Biserica Sf. Ştefan - zidul sudic al corului şi contraforţii

Biserica Sf. Ştefan, nivel de călcare din cărămizi

Necropola medievală

Groapa comună

Morminte